duminică, 31 octombrie 2010

Tu...

Cand totul parea ca s-a terminat
Cand viata mea devenise o ruina de fapt
Cand ma simteam ca un peste pe uscat
Inconjurat de oameni si totusi izolat
Cand viitorul nu putea fi mai intunecat
Ai aparut tu, si totul s-a schimbat
Ai fost soarele ce noaptea mi-a luminat
Inger sau demon, doar te-ai jucat.

Am incercat odata sa-ti vorbesc
Sa-ti spun cuvintele cu "te" si cu "-esc"
Iubeam sa te privesc
Cand eram trist ma faceai sa zambesc
Simteam zi de zi cum ma indragostesc
Dar apoi s-a intamplat ceva, firesc
Care m-a facut sa ma razgandesc
Insa voi continua sa traiesc.

In drumul spre finale destinatii
Vei ramane doar una din statii.
Nu vei mai fi un obiectiv
Ci pata de cerneala de pe portativ
Care nu-ti
permite cu privirea s-o treci
Trebuie sa rupi foaia, s-o arunci si sa pleci.

sâmbătă, 23 octombrie 2010

De Ce?

De ce e viata-asa de grea?
De ce tu ai pe-altcineva?
De ce nu suntem tu si eu?
De ce nu ne iubim mereu?

A fost o vreme cand doream
Sa am si eu, atat vroiam
Am trecut prin clipe grele
Am avut si am probleme.

De ce oare-am renuntat?
De ce mi te-ai prezentat?
De ce inima mi-ai luat?
Si n-ai ramas... De ce-ai plecat?

Acum ma simt abandonat
Ca un peste pe uscat
Ca un copil intre adulti
Astept sa vii... sa ma saruti.

De ce nu-i totul ca-nainte?
De ce nu-ti mai aduci aminte?
De ce te faci ca ai uitat?
Cand stii ca nu-i adevarat...

De ce atunci cand ne-am vazut
Eu ti-am vorbit si tu-ai tacut?
De ce cand restu-au plecat
Sa-mi zici ceva n-ai incercat?

De ce atunci cand "pa" ti-am spus
La salut nu mi-ai raspuns
Ai asteptat sa plec si-ai plans
Si de prieteni te-ai ascuns?

De ce e lumea-asa de rea?
De ce face doar ce vrea ea?
De ce la ea tot se reduce?
Nu pot sa-ntreb decat DE CE ?

luni, 18 octombrie 2010

Poezie...

by Stefix

Privesc in noapte cum stele stralucesc
Privesc prin sticla groasa aerul ceresc,
In gand un gol se’asterne … si amintiri se pierd
Sunt tot ce mi-au ramas
Visand mereu la el .

Fiori reci ca de mormant
Ii simt in trupul meu,
Iar viata fara tine, trece atat de greu
Mi-ai luat o bucurie , acea de-a fi al meu…
Nu vreau sa te blestem gandul e plin de pacat
Imi pare rau acum ca ai plecat.
Aveam un viitor, dart u orbit de nou ai preferat sa il ignori
Sa lasi totul in urma ,
Sa nu mai vrei sa zbori.

Unde esti tu cel de la inceput?
Unde sunt ochii tai calzi ca de demult?
Unde iti este sufletul , in schimb a ce l-ai dat?
Ce te-a facut sa-l pierzi?
Am fost eu de vina ca am iubit prea mult?
Sau tu ca m-ai invatat sa ascult?


Degeaba plang acum si lacrimi curg siroaie
Degeaba incerc sa te revad in mii de stropi de ploaie.

sâmbătă, 9 octombrie 2010

Scrisoarea moderna

Iata vine-un Jeep pe strada, cu un girofar pe el,
Baiazid statea in dreapta si rosti catre sofer:
"Sper ca Mircea sa ajunga, sa nu-ntarzie din nou.
Ia vezi daca-a tras masina, langa gura de metrou..".
"-N-a venit Maria Ta, zise el privind in jur..."
"-Si mi-a zis ca fix la 12 ne vedem langa Carrefour".
Asteptand vreo 5 minute , isi pierdu orice rabdare,
Si trimite bodiguarzii sa se uite prin parcare
La un semn (curba la dreapta), se opreste un X5
Si din el coboara Mircea, in bermube si opinci.
Printre turci porni agale, si privindu-i cu nesat,
Le-arata un "Sony Vaio", care-l tine la subrat.
Agitat , la el in Jeep, si-mbracat tot in civil,
Baiazid nu mai rezista si il suna pe mobil:
"-Tu esti Mircea?"...
" -Da-mparate, am uitat sa iti dau bip,
Dar am stat mult la Rovine, era coada la Agip.
Nici n-am nimerit din prima, ca nu vin aici prea des,
Si-am luat-o si pe centura, indrumat de GPS.
Acum am parcat masina. Unde esti?, ca vin la tine..."
"-Sunt la mine in masina si te vad, te-ndrepti spre mine"
.Si de-ndata ajunse Mircea si urca la turc in jeep.
Si-ncepu sa ii explice ca nu vrea, cu nici un chip
Sa isi stranga intreaga oaste la Rovine in campii,
Si sa lupte pan' la moarte cu ai turcului spahii.
"-Baiazide, sti ca-i criza, si-acum viata-i foarte grea,
Ma gandeam ca sa ne batem,... dar la "Heroes" in retea.
Sau in loc sa cuceresti, cu armate-al meu popor,
Nu ai vrea , daca ai wireless , sa jucam "conQUIZtador" ?
"-Cum cand turcii-mi sunt in vama , si-am venit din Istambul,
Tu nu vrei ca sa ne batem, ca nu ti se pare "cool"?
Eu nu-s disperat ca tine sa stau nopti intregi pe net,
Eu traiesc in realitate, si nu e nici un secret
Ca am fost in multe lupte :Varna , Ialta sau Oituz..."
"-Pai eu sunt online tot timpul, nu puteai sa dai un "buzz"??"
"-Mircea!!! Vin c-o intreaga oaste , iar tu faci misto de noi..,
Maine sunt aici cu turcii si-ti declar de-acum razboi".
"-Cum vrei tu marite rege, eu speram sa ma-ntelegi,
Caci de-ajungem la cutite, voi nu mai plecati intregi.
N-as vrea sa pun pe "YouTube", cu-ai tai morti,videoclipuri,
Nici ca Dunarea sa-nnece spumegand a tale jeep-uri.
Dar, de asta ti-e dorinta, maine ne vedem la lupta,
Si-ti promit ca pleci d-aici cel putin c-o mana rupta."
Si zicand acestea Mircea, il lasa pe Baiazid.
Si trantindu-i portiera el pleca la pas grabit.
Cand ajunse la masina, gasi-n geam , pe-un bilet scris:
"Scuze.V-am blocat o roata, c-ati parcat pe "interzis".. ."
Si da Mircea multe mailuri, sms-uri, mii de "bip"-uri,
Ca sa-si stranga toti ostenii si sa ii indese-n "Jeep"-uri.
Demarand in mare tromba, se-ndreptara spre Rovine,
Dar aici gasira turcii, toti cu pantalonii-n vine.
Toti vaitandu-se de moarte, ghemuiti prin iarba scurta
Rezemati de cate-un ciot, si tinandu-se de burta.
"-Baiazid , hai sa ne batem...!! , Unde esti, de ce nu vii?"
"-Mi-am scos in oras ostenii, si i-am dus la KFC.
Si-am mancat cu poft-aseara, tot ce ni s-a pus pe masa..."
Raspunse-ncordat sultanul dintro tufa mai retrasa.
"-N-am stiut ca la "fast-foud"- uri nu e bine sa mananci,
Mai ales in Romania, fiindca risti sa pleci pe "branci"...
Nu mai vreau ca sa ne batem, iarta-ma a fost o farsa.
Da-ne niste "triferment" si-o sa facem cale-ntoarsa" ...
Si asa a scapat Mircea de o lupta la Rovine.
Deci se vede pan-la urma ca "fast-food"- ul face bine.
Asta-i tot...Dar fiti voi siguri ca Istoria o sa zica:
"Turcii l-au vazut de Mircea si-au facut pe ei de frica"...

duminică, 3 octombrie 2010

Slam/Rap/Flow

Tu aimes les slams, mon ami?
Voila une variante ici!
De ces rimes tu peus faire des photocopies
Puis les distribuer
Quand tu vas te balader
Irrite de zapper.
Je ne veux pas t'escagasser
Je veux seulement m'exprimer.

Tu n'as pas besoin d'une rennue-meninges
Pour entendre mes mots
Mes sentiments crescendo
Qui vont te faire dire "pardon".
Mes vers sont dangereux
Comme le Cheval de Troie
Ou comme une galere, qui vient vers toi!
Je n'ai pas besoin d'un mentor
Je m'inspire de ce que j'adore
De tout ce que tu abhorres.

Je suis tout le temps mobile
Je surveille la ville
Et je suis tres agile
Pour reagir.